Cartea lui Jon Steel nu este doar o trecere in revista a atributiilor unui account planner sau o insiruire de definitii, ci o sincera impartasire a experientei unui profesionist. Dupa ce o citesti nu ai cum sa mai privesti cercetarea de piata (fie calitativa, fie cantitativa) la fel ca pana acum.
Pe scurt: mi-a placut! De ce? Mi-a provocat reactii! Am ras, m-am uitat in crucis, am simtit nevoia sa notez o idee sau sa caut pe internet o reclama. Din punctul meu de vedere, momentul in care o carte, o fotografie, un tablou sau un film reuseste sa iti trezeasca un anumit sentiment, sa iti smulga o reactie… si-a atins scopul! Mai mult, mi-a amintit de ceea ce imi doresc eu tare-tare… Si anume:
In capitolul 6 (“Cele 10 gospodine din Des Moins….”) vorbeste despre campania pentru Norwegian Cruise Line si despre solutia gasita. Aflam ca scenariul reclamei este unul simplu: mare, iaht, un cuplu de indragostiti, cer senin. Totul filmat alb-negru. Voice-over-ul graieste lent: “Nu exista nicio lege care sa iti spuna ca nu poti face dragoste la 4 dupa-amiaza intr-o marti… care sa spuna ca trebuie sa iti pui grijile in bagaj atunci cand pleci… ca trebuie sa contribui la produsul intern brut in fiecare zi a vietii tale… pentru ca legile pamantului nu se aplica aici. Aici e altceva!” (celebrul slogan: “It’s different out here!”). Ma veti intreba: asa, si? Ce legatura are asta cu ce vreau eu tare-tare? Vreau o reclama cu iaht, mare si indragostiti? Nu… povestea merge mai departe. Si voi cita chiar din finalul capitolului: “Cateva luni mai tarziu am plecat in prima mea croaziera spre Alaska, pe vasul Windward al companiei Norwegian Cruise Line. Intr-o sambata, pe la 10 noaptea, eu si sotia mea, iesind din sala de mese, am observat doua cupluri, ambele in jur de 60 de ani, stand langa lift. Unul dintre cupluri vroia sa se retraga, insa ceilalti incercau din rasputeri sa ii faca sa se razgandeasca. […] Primii nici nu vroiau sa auda si au intrat in lift. Prietenii de afara au mai avut timp de o singura rugaminte: Haideti, e prea devreme sa mergeti la culcare! In lift, femeia de 60 de ani s-a uitat mai intai la sotul ei si apoi la cei 2 prieteni. A ridicat sugestiv din sprancene si a susurat: Aici e altceva! (It’s different out here!)”
Da… asta vreau si eu sa realizez! Si, daca as scrie vreodata o carte… mi-ar placea sa pot influenta cititorul la fel cum a facut Steel in ultimul capitol (“Clarviziune. Got milk?”), in care descrie in amanunt campania pentru California Fluid Milk Processors. La ce ma refer? La finalul capitolului m-am ridicat din pat, desi era 01.00 si m-am dus la frigider… sa beau un pahar cu lapte! Si daca stau sa rememorez continutul capitolului mai bine… parca si niste negrese mi-ar face cu ochiul!
